Formarea unui nou Guvern în România urmează o procedură stabilită prin Constituție: Președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, acesta cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și a listei de miniștri, iar membrii Guvernului depun apoi jurământul. Etapele sunt aceleași după alegerile parlamentare și după demiterea unui Guvern prin moțiune de cenzură. Diferă doar contextul politic și durata negocierilor.
Când începe formarea unui nou Guvern?
Formarea unui nou Guvern începe după alegerile parlamentare generale sau ori de câte ori Guvernul în funcție își încetează mandatul înainte de termen. După alegeri, noul Parlament se întrunește la convocarea Președintelui în cel mult 20 de zile de la vot. Guvernul anterior își exercită mandatul până la validarea alegerilor, apoi rămâne doar cu atribuțiile necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
Încetarea mandatului înainte de termen poate avea mai multe cauze: adoptarea unei moțiuni de cenzură, demisia prim-ministrului sau alte situații în care acesta nu își mai poate exercita funcția.
Cum este desemnat candidatul la funcția de prim-ministru?
Președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă un astfel de partid nu există, a partidelor reprezentate în Parlament. Consultările au loc de obicei la Palatul Cotroceni, cu delegații ale fiecărui partid, care își prezintă propunerile și posibilele alianțe.
Președintele nu este obligat să numească persoana propusă de un anumit partid, dar candidatul are nevoie de o majoritate parlamentară reală. Un premier desemnat fără sprijin suficient riscă să nu obțină votul de încredere, ceea ce prelungește criza politică.
Ce se întâmplă în cele 10 zile de după desemnare?
În termen de 10 zile de la desemnare, candidatul trebuie să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a întregii liste a Guvernului. În acest interval au loc mai multe lucruri, adesea în paralel:
- negocierea coaliției și împărțirea ministerelor între partide;
- redactarea programului de guvernare, cu obiectivele fiecărui domeniu;
- audierea miniștrilor propuși în comisiile parlamentare de specialitate, care dau un aviz consultativ;
- depunerea programului și a listei la Parlament.
Pentru cititori, aceste zile aduc multe declarații contradictorii. O cronologie a evenimentelor ajută la urmărirea a ce s-a decis efectiv și a ce a rămas doar propunere.
Cum se votează învestitura Guvernului?
Votul de învestitură are loc în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor. Majoritatea se calculează la numărul total al parlamentarilor, nu la cei prezenți în sală. Programul și lista se votează împreună, așa că Parlamentul nu poate respinge un singur ministru și accepta restul echipei.
| Etapă | Cine decide | Termen sau condiție |
|---|---|---|
| Convocarea noului Parlament | Președintele | Cel mult 20 de zile de la alegeri |
| Desemnarea candidatului | Președintele, după consultări | Fără termen fix în Constituție |
| Cererea votului de încredere | Candidatul desemnat | În 10 zile de la desemnare |
| Acordarea încrederii | Parlamentul, în ședință comună | Majoritatea deputaților și senatorilor |
| Numirea și jurământul | Președintele și membrii Guvernului | După votul favorabil |
Ce urmează după votul de încredere?
După votul de încredere, Președintele numește Guvernul, iar prim-ministrul și fiecare ministru depun individual jurământul în fața Președintelui. Mandatul Guvernului începe de la data depunerii jurământului. Abia din acest moment noul cabinet poate adopta hotărâri și ordonanțe, poate iniția proiecte de lege și preia efectiv conducerea ministerelor.
Primele decizii sunt de obicei anunțate prin comunicate după ședințele de Guvern. Felul în care se citesc aceste texte, cu atenție la ce se decide și la ce se intenționează doar, este explicat în ghidul pentru înțelegerea unui comunicat oficial de presă.
Ce se întâmplă dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere?
Dacă Parlamentul respinge învestitura, Președintele desemnează un alt candidat, iar procedura se reia. Președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea se face după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Există și limite: Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial. Din acest motiv, dizolvarea rămâne o situație rară, iar partidele ajung, de regulă, la o majoritate înainte de expirarea termenelor. Sondajele publicate în perioadele de negocieri pot influența aceste calcule, iar interpretarea lor corectă este descrisă în ghidul despre sondajele electorale.
